Religie vs Credinta




Muntele religiei noastre e bazat pe minciuna,
Piscurile sale nu gâdila cerul credinței.
Religia e seaca si dura ca piatra din stanca,
Adepții lui sunt dăruiți jertfei si neîncrederii.

Din el nu curg izvoare limpezi, ape vii,
Curg ape învolburate si tulburi.
Din el nu se nasc si nu se dezvolta genii,
El creste mediocritate si neîncrederi.



Pentru voi exista o diferența intre religie si credința? Poți fi credincios fara a fi neapărat religios? Poate fi Dumnezeu, Acela pe care ni-l dezvăluie așa zisele cârti sfinte? Cat la suta si ce anume e adevărat si cat e fabulație din ceea ce propaga si vorbesc reprezentanții bisericilor? Sunt: biblia, Coranul, kabbala etc, cârti codate, in care doar cei ce știu cum sa găsească cheia se descurca, sau sunt cârti accesibile maselor?

Pentru mine sunt anumite lucruri ce sunt clare:
- Dumnezeu e unul singur
- operam cu simboluri
- oricărui simbol mai important i se da o anumita doza de mister pentru ca masele sa poată fi manipulate
- biserica e o instituție ce se ghidează după o anumita dogma, ce e scrisa funcție de publicul Target sau regiunea in care operează
- ca orice individ sau organizație ce deține puterea (in cazul de fata, prin intelesul simbolurilor ce-i sunt atribuite Binelui) încearcă sa-si mentina, ba chiar sporească sfera de influenta, încercând sa păstreze pe cat posibil misterul asupra acelui simbol bazându-se pe frica omului fata de necunoscut

In alta ordine de idei, merg pe principiul ca tot ce e zămislit de om e de natura sa fie imperfect si incomplect, la fel si dogma. Pe deasupra omul purtând pe Dumnezeu in ființa lui, nu are nevoie de un ghid pentru a-L descoperii.


2 Comments:

  1. saturnian said...
    Ceea ce se intampla in ziua de azi pe planul religios, in intreaga lume, e cu adevarat debusolant. Insa ne poate ajuta foarte mult istoria. E suficient sa o cercetam de la nasterea Lui Hristos, sa nu fim precum Toma necredinciosul, ceea ce inseamna ca dupa aflarea adevarului istoric sa nu ne mai incapatanam cautand alte indicii, si sa demonstram credinta prin rabdare, asa cum spui, sa fructificam dorinta prin fapte de credinta. Teoretic, e simplu, practic, e... la latitudinea noastra, pentru ca traim zile in care nu sta nimeni langa noi, sa ne oblige sa facem sau sa nu facem anumite lucruri, cu alte cuvinte suntem liberi sa ne marturisim credinta prin rugaciune, fapte de milostenie si alte mijloace.
    Cat despre diferenta dintre a fi religios si a fi credincios... A fi religios are un sens prea vag, as putea spune chiar superficial. Credinciosul e deja un practicant... Cred ca ar mai fi multe de zis... Pacat ca viteza falangelor pe tastatura nu o egaleaza pe cea a gandului!...
    Burebista said...
    Multumesc pentru comentariu, de ce sa nu fim ca si Toma...eu zic ca nu are nimic daca nu iei totul de bun si incerci sa fi "documentat" sa zic asa si sa cauti dovezi...religia e dogma credinta e sentiment
    Respecte

Post a Comment



Blogger Template by Blogcrowds