"La început a fost cuvântul
si cuvântul a fost la Dumnezeu
si Dumnezeu era cuvântul"


Noi oamenii suntem diferiți fata de celelalte ființe de pe pamant, părerea mea, datorita faptului ca, avem capacitatea de a simboliza (sa dam un interes, un simbol, la orice ce ne înconjoară) nu datorita faptului ca suntem capabili sa comunicam, socializam si conștientizam.

Sunt de părere ca si celelalte viețuitoare sunt capabile sa comunice (fiecare animal având limbajul propriu, spre exemplu la Caine e lătratul...) si au conștiința proprie ce le ajuta sa-si dea seama daca sunt din aceeași specie sau nu, altfel cum si-ar da seama un delfin ca nu are cum sa se împerecheze cu un rechin sau mai ști cu o hamsie; de asemenea cred ca au si conștiința binelui si răului așa cum o avem si noi (chiar daca noi nu ne mai dam așa de bine seama); la fel cum si animalele (majoritatea dintre ele) trăiesc in grup deci am putea zice ca sunt ființe sociale. In fine nu vreau sa continui cu exemplele caci risc sa-mi pierd ideea....

Cineva cândva îmi spunea ca: un invatator atunci e pe deplin mulțumit sau rezultatul sau si-a atins pe deplin obiectivul, când elevul a ajuns sa-l depaseasca.... Ei bine la fel sta treaba si cu simbolurile descoperite de om.

E ciudat cum simbolurile ce ne înconjoară au ajuns sa fie mai puternice decât omul in sine, exemple de simboluri ar putea fi: cuvântul si cifra. Aceste doua unelte ce ne ajuta sa ne raportam si coordonam in spațiu, timp si intre noi. Însa din păcate scopul descoperiri lor s-a pierdut in negura timpului, ele ajungând sa ne încurce de cele mai multe ori.

Odată cu simbolizarea obiectelor din jurul nostru s-a descoperit si secretul si in felul acesta s-a descoperit puterea si modurile ei de propagare. Descoperindu-se un lucru, aparent atât de prețios (cum este puterea), a trebuit sa se inventeze si un preț al ei, iar acest preț trebuind sa poată fi cuantificat, in felul asta apărând banul. Din moment ce am ajuns sa avem putere si bani a trebuit sa măsuram si durata lor deci am descoperit timpul (cu secundele, minutele, orele, zilele, anii lui). Având deja așa de multe simboluri in jurul nostru a trebuit sa putem contabiliza realizările in felul asta descoperindu-se cifra...etc.

Ajungând sa deținem controlul asupra simbolurilor (ce erau menite sa ne ajute sa comunicam sa ne înțelegem intre noi) am considerat ca e prea banal ca toți sa știm același lucru, deci am început sa amplificam secretul si in felul asta am ajuns ca "proprii noștii elevi (cuvântul si cifra)" sa ne domine si fara ele sa nu mai putem face nimic.


Biletele la control va rog....calatorie plăcuta in continuare


PS: nu uita cheia reușitei: dorința, credința si răbdare si mai adaug: simt, scriu si mă exprim

La un moment dat o vrabie a poposit intrun mănunchi de iarba ca sa culeagă o grăunța. Ghinionul a făcut ca, acel mănunchi de iarba sa fie chiar in spatele unei vaci care chiar in acel moment dăduse drumul excrementelor si ele căzuseră pe sârmana pasare. Prezenta inoportuna la locul nepotrivit, era acum intro situație foarte delicata. Singura nu mai avea cum sa iasă din rahat, iar vaca plecase de acolo fara sa fi remarcat ce făcuse. A noastră păsărica avea nevoie neapărata si rapida de ajutor, altfel riscând sa se sufoce. Întâmplarea a făcut sa treacă pe acolo o pisica. Vrabia zărind pisica o striga si ii ceruse ajutorul promitandui ca o va răsplătii daca o salvează. Pisica zis si făcut, nu a așteptat sa fie rugata a doua oara. A SCOS VRABIA DIN RAHATUL IN CARE ERA PANA LA GAT, A CURATATO SI APOI A MANCAT-O.

Morala: nu oricine te baga in rahat iți e dușman si nu oricine te scoate iți este prieten.


Am scris povestioara asta asa ca introducere a ce vroiam sa zic.
Cum ne putem da sema cine e "vaca" si cine e "pisica" in viata noastra de zi cu zi?

Blogger Template by Blogcrowds