atunci când florile îmi vor cădea
si frunzele asemenea
când îmi va mai ramane decât tulpina;
atunci sa vi sa-mi zici ca iarna are curcubeu
si vara ninge
când plânge diamantul înaltului ghețar
si sticletele vieții raspnadeste negrul de stejar
atunci sa vi sa mă trezești, sa-mi zici ca totul fu-n zadar
ca nu te risipești
când zâmbetul izvorului ascuns iți va ajunge la urechi
sa ști ca eu sunt cel care te-a dus
pe culmi si vai de umbra nepătrunse si-nțelese.
iar tu când singura vei sta albastrul sa-l cuprinzi
....................
PS: nu uita cheia reușitei: dorința, credința si răbdare si mai adaug: simt, scriu si mă exprim
Etichete: Poezii proprii
0 Comments:
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)